La 3 noiembrie 1998,
in sedinta Comisiei de ancheta a fost
discutata problema avioanelor TU 154, una dintre afacerile cele mai scandaloase
ale perioadei.
Referitor la modul
de comercializare a avioanelor TU 154B, Comisia de ancheta a scos in evidenta
numeroase aspecte cu caracter infractional. Spre mijlocul anului 1997,
conducerea Companiei Aeriene de Stat "Air Moldova", analizand starea
economico-financiara a Companiei, precum si situatia creata pe piata
transporturilor aeriene, a ajuns la concluzia ca este necesara innoirea
parcului de aeronave. Se avea in vedere comercializarea aeronavelor bune de
utilizat (de tipurile TU 134A - 2 unitati, TU 154B - 6 unitati si AN 26B - 3
unitati), achizitionarea unor avioane de tip mai mic (IAK 42), precum si a unor
piese de schimb necesare pentru reparatia altor avioane din parcul Companiei
"Air Moldova".
Problema parcului de avioane a fost adusa la cunostinta Administratiei de Stat
a Aviatiei Civile, care a fost de acord cu solutiile propuse de conducerea
Companiei. Pentru
realizarea celor propuse, la 7 octombrie 1997 "Air Moldova" a
incheiat cu firma "ARD-plus" SRL un Protocol de intentii, precum si
un Acord privind activitatea economico-financiara comuna. Aceste acte prevad
vanzarea a 6 avioane TU 154 si a 2 avioane TU 134 catre Societatea pe actiuni
de tip deschis "Aviazapciast" din Federatia Rusa, firma
"ARD-plus" figurand in calitate de reprezentant al companiei rusesti.
Chiar de la
inceput, conducerea Companiei de Stat "Air Moldova" a optat pentru
comercializarea avioanelor respective prin intermediul negocierilor directe cu
"Aviazapciast". In
acest sens, Directorul general al "Air Moldova" Petru Ciobanu, prin
scrisoarea nr. 03/50 din 12.01.98, solicita sprijinul Administratiei de Stat a
Aviatiei Civile pentru organizarea negocierilor directe in vederea
comercializarii avioanelor TU 154. Insa Legea privind Programul de privatizare
pentru anii 1997-1998 (intrata in vigoare pe data de 11 septembrie 1997)
permite comercializarea unor bunuri din patrimoniul statului prin negocieri
directe doar in cazul unui singur cumparator si cu conditia ca patrimoniul care
a fost scos anterior la licitatie sau concurs de cel putin doua ori (art. 16
(1) al Legii). Astfel, a avut loc deturnarea procesului de privatizare a
avioanelor de la procedura prescrisa de legislatia in vigoare.
Firma de audit KPMG
Moldova SRL, contractata pentru a evalua costul avioanelor TU 154 si AN 26 din patrimoniul
"Air Moldova", a prezentat la 28 februarie 1998 Actul de evaluare a
costului parcului de avioane. Conform acestuia, costul de piata a 6 avioane TU
154B din patrimoniul CAS "Air Moldova" se cuprinde in
limitele a 640.000 - 790.000
dolari SUA.
12 martie 1998.
Petru Ciobanu adreseaza Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii
de Stat scrisoarea nr. 04/265 in care iarasi insista asupra negocierilor
directe ca modalitate de comercializare a 6 avioane TU 154. Dand curs
initiativei Companiei de Stat "Air Moldova", Ministerul Privatizarii
si Administrarii Proprietatii de Stat, ca unic administrator a proprietatii
statului, aproba comercializarea avioanelor in cauza prin licitatie, desemnand
Agentia Teritoriala Chisinau in calitate de responsabil pentru operatiunea de
estimare si pentru organizarea licitatiei.
Prin ordinul nr. 35
din 27 martie 1998, semnat de Petru Ciobanu, este creata Comisia pentru
vanzarea activelor neutilizate, in conformitate cu Regulamentul privind modul
de privatizare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al
intreprinderilor, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 665 din 29.11.96. Comisia
a intocmit Actul de evaluare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al
CAS "Air Moldova".
Conform acestui act, pretul initial de vanzare a 6 avioane TU 154, propus de
Comisie, era de 4.465.000 lei (950.000 dolari SUA la cursul zilei).
In continuare,
Ministerul Privatizarii urma, in conformitate cu Regulamentul privind
licitatiile cu strigare si negocierile directe (aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 1056 din 12.11.96), sa formeze o comisie de licitatie pentru
comercializarea avioanelor respective.
Insa la 21 aprilie
1998 prim-ministrul Ion Ciubuc (favorit al lui Lucinschi), prin dispozitia nr.
1405-505, dispune comercializarea avioanelor prin negocieri directe. In copia
scrisorii se vede bine ca sintagma "Realizarea definitiva se va efectua
dupa decizia Guvernului" a fost adaugata ulterior. In baza acesteia,
Ministrul Privatizarii Iurie Badar (omul presedintelui Lucinschi) il desemneaza
pe viceministrul Zosim Bodiu sa supravegheze tranzactia respectiva.
Nici dupa formarea
noului Guvern al ADR Ciubuc-2, procesul de comercializare a avioanelor nu a
intrat pe fagasul legalitatii. De fapt, avioanele respective au fost vandute in
doar cateva zile, dupa ce timp de mai bine de jumatate de an soarta lor a fost
incerta. Astfel, pe data de 10 iunie 1998 viceprim-ministrul Ion Sturza (PD)
expediaza prim-ministrului Ion Ciubuc scrisoarea nr. 34-1986 in care se
pronunta in favoarea desfasurarii negocierilor directe, ignorand etapa
obligatorie a cel putin doua licitatii. Foarte prompt, prin dispozitia nr.
1408-681 din 11.06.98, prim-ministrul Ion Ciubuc permite comercializarea
avioanelor la preturile stabilite prin negocieri directe.
A doua zi, pe data
de 12 iunie 1998 setul format din 6 avioane TU 154 este transmis de la Agentia
teritoriala Chisinau pentru privatizare la Comisia de negocieri directe. Procesul
verbal privind transmiterea-preluarea setului este semnat si de catre Vladimir Filat (PD), director general al
Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, care apare
in actul respectiv ca presedinte al comisiei de negocieri directe. Este de
retinut ca respectiva comisie de negocieri directe a fost formata prin Ordinul
Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat nr. 111 din 17
iunie 1998 (minister care era, de fapt, deja desfiintat ca urmare a modificarii
structurii Guvernului).
Reiese ca
presedintele comisiei de negocieri directe Vladimir
Filat semna procese verbale
in numele acesteia cu cinci zile inainte de formarea respectivei comisii. Ordinul
nr. 111, prin care a fost formata comisia de negocieri directe, ridica mai
multe semne de intrebare. In componenta comisiei sunt incluse persoane din doua
structuri care nu au coexistat nici o zi: Directorul general al Departamentul
Privatizarii si viceministrul privatizarii. Mai mult decat atat, ordinul a fost
semnat de Zinaida Grafchin, viceministru al privatizarii. Fiind interpelat in
legatura cu Ordinul nr. 111, viceprim-ministrul Ion Sturza nu a dat un raspuns
satisfacator. Nici Zosim Bodiu, ex-viceministru al privatizarii, ulterior
vicedirector al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de
Stat, fiind intrebat despre acest ordin in sedinta Comisiei de ancheta, nu a
lamurit neclaritatile aparute.
Aceasta Comisie de
negocieri directe a activat doar o singura zi. Pe data de 18 iunie 1998 (a doua
zi dupa formarea comisiei) Serghei Leontiev, reprezentantul Societatii pe
actiuni "Aviazapciast" din Federatia Rusa, a depus cererea pentru
participare la negocieri directe, negocieri care au avut loc in aceeasi zi de
18 iunie 1998. In urma acestor negocieri a fost intocmit procesul-verbal nr. 2,
conform caruia pretul initial al lotului era de 950.000 dolari SUA, iar pretul
final a fost stabilit la suma de 1.110.000 dolari SUA.
Persoane din
componenta comisiei de negocieri au declarat in sedinta Comisiei de ancheta ca
cifra de 1.110.000 dolari SUA a fost propusa de Vladimir Filat,
presedintele comisiei de comercializare a avioanelor si acceptata de membrii
comisiei.
Pe data de 14 iulie
1998 a fost semnat Contractul nr. 44 intre Compania Aeriana de Stat "Air
Moldova" si Societatea pe actiuni "Aviazapciast". Conform
clauzelor acestui contract, Societatea pe actiuni "Aviazapciast"
cumpara de la "Air Moldova" 6 avioane TU 154 la pretul total de
1.110.000 dolari SUA. Pe parcursul examinarii acestui caz, Comisia de ancheta a
solicitat concursul unor organe de stat. Astfel, in demersul Comisiei catre
ministrul Securitatii Nationale Tudor Botnaru, acesta a fost rugat sa clarifice
daca avionul TU 154 cu numarul de bord 85332, vandut companiei
"Aviazapciast", a fost revandut ulterior Detasamentului aviatiei
civile din orasul Djambul, Kazahstan, care la randul sau a dat aeronava in
arenda unei firme dintr-o tara araba.
Ministrul Tudor
Botnaru in raspunsul sau afirma ca unul din cele sase avioane marca TU154, nr.
de bord 95324, a fost revandut de catre "Aviazapciast" companiei
"Crilia Taraza" din orasul Taraz, Kazahstan, iar cazul privind
implicarea lui Iurie Armas la fondarea acestei companii se cerceteaza.
Pe numele
Prim-ministrului Ion Ciubuc au fost expediate scrisorile nr. 1/2 - 50 din 16
octombrie 1998 si nr. 363 din 21 octombrie 1998 etc. Din raspunsurile
parvenite, reiese ca vinovati sunt Administratia de Stat a aviatiei Civile,
Compania de Stat "AIR Moldova", Ministerul Privatizarii,
Administrarii de Stat si Ministerul Economiei si Reformelor. Nici un functionar
al acestor institutii n-a fost pedepsit.Comisia de ancheta a ajuns la concluzia
ca atat cele 21 de avioane MIG-29 din dotarea Armatei Nationale, cat si cele 6
avioane de tipul TU 154B din patrimoniul Companiei Aeriene de Stat "Air
Moldova" au fost comercializate cu incalcari grave ale legislatiei in
vigoare. Mai mult, in ambele cazuri pretul avioanelor a fost stabilit in mod
arbitrar, fara a se respecta procedura legala.
Comisia de ancheta
a considerat ca urmatoarele persoane se fac vinovate de multiplele incalcari
ale legislatiei comise in procesul comercializarii avioanelor MIG-29 si TU
154B:
- Petru Lucinschi, Presedintele
Republicii Moldova. A autorizat comercializarea avioanelor militare MIG-29,
incalcand Legea privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998;
- Ion Ciubuc (omul lui Lucinschi), prim-ministru al
Republicii Moldova. Fiind la curent cu tranzactia ce se pregatea pentru
vanzarea avioanelor MIG-29 nu a intreprins nimic pentru a o orienta pe fagasul
legalitatii.
- Valeriu Pasat (sprijinit de PD), Ministrul Apararii.
Principalul responsabil de comercializarea ilegala a avioanelor MIG-29, a
semnat Acordul care prevede vanzarea celor 21 de avioane MIG-29, contrar
prevederilor legii citate;
- Ion Sturza (PD), viceprim-ministru, Ministrul
Economiei si Reformelor. A sprijinit ideea privatizarii avioanelor TU 154B prin
negocieri directe si a permis Departamentului Privatizarii si Administrarii
Proprietatii de Stat, subordonat dansului, sa efectueze operatiunea ilegala de
comercializare a avioanelor respective;
- Vladimir Filat (PD), directorul Departamentului
Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. Executantul principal al
afacerii ilegale de vanzare a avioanelor TU 154B, vinovat si de faptul ca a
semnat, in numele unei Comisii de negocieri inexistente, procesul verbal de
preluare a setului din 6 avioane TU 154B;
- Nicolae Tabacaru (PD), Ministrul Afacerilor Externe. A
eliberat depline puteri ministrului Pasat pentru a semna in numele Republicii
Moldova Acordul care prevede vanzarea celor 21 avioane MIG-29 cu incalcarea
Legii privind Programul de privatizare pentru anii 1997-1998;
- Dumitru Motpan, fostul
Presedinte al Parlamentului. Fiind la curent cu tranzactia ce se pregatea de
comercializare a avioanelor militare MIG-29 a tolerat derularea acesteia,
contrar prevederilor legale;
- Grigore Bratunov, fostul
presedinte al comisiei parlamentare pentru securitatea statului si asigurarea
ordinii publice. Fiind informat despre operatiunea de vanzare a avioanelor
MIG-29 nu a luat masuri pentru a asigura adoptarea unei decizii legale de catre
Parlament;
- Petru Ciobanu, Director general
al CAS "Air Moldova".
In calitatea sa de administrator al avioanelor din proprietatea statului, a
initiat procedura ilegala de comercializare a avioanelor TU 154B prin negocieri
directe;
- Zosim Bodiu, fost viceministru
al Privatizarii, actualmente vicedirector al Departamentului Privatizarii si
Administrarii Proprietatii de Stat. In calitate de membru al Comisiei de
negocieri directe pentru comercializarea avioanelor TU 154B a contribuit la
privatizarea ilegala a avioanelor din proprietatea statului;
- Zinaida Grafchin, fost
viceministru al Privatizarii, actualmente vicedirector al Departamentului
Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat. A semnat Ordinul de creare
a Comisiei de negocieri directe, ignorand etapele obligatorii ale privatizarii,
stabilite de Legea mentionata;
- Constantin Lozovanu, directorul
Agentiei teritoriale de privatizare Chisinau. Contrar prevederilor legale si
Ordinului Ministerului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat nr.
03-05-1159 din 23.03.98, care punea estimarea si organizarea licitatiei in
sarcina Agentiei teritoriale de privatizare Chisinau, a transmis setul format
din 6 avioane TU 154B Comisiei de negocieri directe;
- Iurie Armasu, fost director
general al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile. S-a impotrivit derularii
unui contract de arenda cu compania "Air Balkan", contract care, in
opinia Comisiei de ancheta, era mai avantajos decat alte variante.
Procuratura
Generala si Curtea de Conturi, solicitate de Comisia de ancheta, au refuzat sa
colaboreze iar Comisia de ancheta a propus grupurilor parlamentare ale CDM,
condus de Mircea Snegur, si BpMDP, condus de Dimitru Diacov, sa retraga
sprijinul politic demnitarilor mentionati care au fost inaintati de catre
fractiunile respective pentru posturile pe care le detin. Liderii vizati nu au
dat curs solicitarii respective.
Fata de datele
Comisiei de ancheta din acea perioada se adauga si noile date aparute in cursul
lunii ianuarie 2001. In afacerea MIG-21 oficialitatile Republicii Moldova si-au
insusit in beneficiu propriu toate cele 40 mil. USD cash, iar firma
intermediara Virtual Defense International, cu sediul la Washington, a fost
pagubita de 9 mil USD, contravaloarea comisonului. Firma care a mediat afacerea
cu MIG-uri-le este formata din fosti oficiali ai CIA, FBI, Departamentul
Apararii, Departamentul Comertului si Departamentul de Stat a Statelor Unite
care au actionat in judecata Guvernul Republicii Moldova. Pana acum s-au
prezentat la audieri fostul ministru al Justitiei , Ion Paduraru (PFD), si
fostul ministru al Apararii Valeriu Pasat (favorit al lui Lucinschi), precum si
alte oficialitati de rang mai mic. Petru Lucinschi era implicat direct in
aceasta afacere, deoarece in perioada negocierilor un consilier al Presedintelui
a cerut sa fie varsat intr-un cont bancar secret suma de 2 mil USD, dedusa din
valoarea comisionului. La toate intalnirile cu oficialitatile statului a fost
prezent si Boris Birstein, despre care se stie ca este in foarte stranse
legaturi cu mafia Rusa